Partea Introductiva

În legislaÈ›ia din Å£ara noastră nu există reglementări concrete în ceea ce priveÈ™te tratamentul contabil al criptomonedelor. Acestea nu sunt recunoscute a fi tranzacÈ›ionate pe o piață reglementată È™i nici nu pot fi catalogate drept monede „clasice” în înÈ›elesul acceptat de legile în domeniu. În plus, pe fondul absenÈ›ei normelor È™i a supravegherii monedelor virtuale la nivel global, precum È™i al diversificării lor, aceste noi tipuri de valori sunt clasificate de Banca NaÅ£ională a României drept active speculative, extrem de volatile È™i de riscante.

Cum înregistrăm tranzacÈ›iile cu criptomonede în contabilitate?

Subiectul contabilității È™i impozitării tranzacÈ›iilor cu criptomonede apare pe agenda autorităților din întreaga lume. În contextul legislaÈ›iei altor state, conform regulilor contabile, adesea aceste monede virtuale clasificate ca stocuri sau active necorporale. Există adesea confuzii între profesioniÈ™tii din România cu privire la contabilitatea corectă a tranzacÈ›iilor cu criptomonede.

FranÈ›a a creat conturi contabile noi pentru înregistrarea criptomonedelor, care trebuie prezentate fie ca imobilizări necorporale amortizabile, atunci când sunt deÈ›inute pentru a accesa bunuri sau servicii, fie ca investiÈ›ii pe termen scurt reevaluate anual, atunci când acestea sunt deÈ›inute în scopuri investiÈ›ionale.

Pe de altă parte, Lituania menÈ›ionează că deÈ™i criptomonedele utilizate ca mijloc de plată au caracteristicile numerarului, acestea se clasifică în categoria investiÈ›iilor pe termen scurt, intr-un cont special creat.

Japonia a concluzionat că niciuna din categoriile dezbătute la nivel mondial nu ar fi potrivită (monedă stăină, instrumente financiare, stocuri sau active imobilizate) și a creat o categorie independentă de active dedicată criptomonedelor.

Ce tipuri de tranzacții se pot efectua cu criptomonede:

• achiziÈ›ia criptomonedelor în scopuri investiÈ›ionale
• utilizarea criptomonedelor ca mijloc de încasare pentru serviciile/ bunurile vândute
• utilizarea criptomonedelor ca mijloc de plata pentru furnizori, angajaÈ›i, alte datorii
• acordarea/ primirea de împrumuturi în criptomonede
• vânzarea/ cumpărarea de criptomonede în schimbul monedei clasice (fiat)
• minarea criptomonedelor
• ICO (Initial Coin Offering), STO (Security Token Offering), IEO (Initial Exchange Offering) È™i altele asemenea
• fonduri de hedging pentru criptomonede
• ATM-uri pentru criptomonede
• platforme de schimb de criptomonede
• de curand È™i bănci centrate pe criptomonede (ElveÈ›ia)

Care este situaÈ›ia curentă în Romania?

Persoane fizice

În momentul de față, în România, singurele menÈ›iuni din legislaÈ›ia contabilă È™i fiscală cu privire la criptomonede apar în Codul fiscal È™i vizează persoanele fizice. Acestea ne spun că se impozitează cu 10% câÈ™tigul din transferul de monedă virtuală, determinat ca diferență pozitivă între preÈ›ul de vânzare È™i preÈ›ul de achiziÈ›ie, inclusiv costurile directe aferente tranzacÈ›iei. CâÈ™tigul sub nivelul a 200 lei/ tranzacÈ›ie nu se impozitează, cu condiÈ›ia ca totalul câÈ™tigurilor într-un an fiscal să nu depășească nivelul de 600 lei.

Persoane juridice

Chiar dacă pentru persoanele juridice nu avem reglementări, acestea au obligaÈ›ia să prezinte în situaÈ›iile financiare tranzacÈ›iile pe care le efectuează È™i să plătească la bugetul de stat impozitele si taxele rezultate. AÈ™adar, ce soluÈ›ii au companiile pentru contabilizarea criptomonedelor?

Întrucât în mediul de afaceri există multe intrebari cu privire la modalitatea de contabilizare a criptomonedelor de către persoanele juridice, vom prezenta o analiză, din perspectiva legislaÈ›iei româneÈ™ti curente, a principalelor categorii dezbătute la nivel mondial, în care pot fi încadrate criptomonedele din punct de vedere contabil.

1. Mijloace bănești (monedă străină/ numerar)

Mijloacele băneÅŸti reprezintă lichide active pentru o întreprindere. Acestea pot fi exprimate în moneda naÈ›ională sau în moneda străină.

Moneda:

• reprezintă un mijloc de schimb È™i este baza de evaluare È™i recunoaÈ™tere în situaÈ›iile financiare a tuturor tranzacÈ›iilor;
• este sinonimă cu banii, atât fizici cât È™i electronici, aflaÈ›i în circulaÈ›ie într-o anumită jurisdicÈ›ie;
• este susÈ›inută, emisă, acceptată de Guvern È™i considerată “legal tender” (mijloc legal de plată).

Concluzie: criptomonedele, fiind bazate pe tehnologia de blockchain, care la randul său prezintă un sistem decentralizat, nu sunt susÈ›inute de Guvern (sau de orice altă autoritate) È™i nu sunt considerate mijloace legale de plată. Prin urmare, nu pot fi considerate monedă, chiar dacă È™tim din practică faptul că tranzacÈ›iile cu criptomonede funcÈ›ionează similar cu operaÈ›iunile în monedă străină.

2. Echivalente de numerar (depozite overnight, obligațiuni guvernamentale etc.)

Echivalentele de numerar reprezintă investiÈ›ii financiare pe termen scurt (mai puÈ›in de 3 luni), extrem de lichide, care sunt uÈ™or convertibile în orice moment în sume deja cunoscute de numerar È™i sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.

Concluzie: având în vedere volatilitatea criptomonedelor, acestea nu îndeplinesc definiÈ›ia  echivalentelor de numerar, dar pot fi schimbate dupa curs valutar de aÈ™a numite modede stabile (stablecoin).

3. Instrumente financiare (acţiuni, obligaţiuni, alte investiții)

Un instrument financiar reprezintă orice contract ce generează simultan un activ financiar pentru o întreprindere ÅŸi o datorie financiară sau un instrument de capitaluri proprii pentru o altă întreprindere.

Un contract este un acord între două sau mai multe părÈ›i care are consecinÈ›e economice clare asupra cărora părÈ›ile nu pot sa intervină, deoarece acordul este executoriu prin lege.

Atunci când deÈ›inerea de criptomonede nu implică un drept contractual sau o obligaÈ›ie de a plăti numerar sau un alt activ financiar, criptomonedele nu îndeplinesc definiÈ›ia instrumentelor financiare.

4. Imobilizări necorporale (active nemateriale)

O imobilizare necorporală este un activ nemonetar identificabil fără formă fizică. După obÈ›inerea monedei digitale, o entitate va putea obÈ›ine beneficiile economice, putând să o vândă sau să o folosească ca mijloc de plată.

Concluzie: Conform analizei de mai sus, în funcÈ›ie de scopul pentru care sunt deÈ›inute, criptomonedele pot fi contabilizate atât în categoria instrumentelor financiare (investiÈ›ii) cat È™i în categoria stocurilor sau cea a imobilizărilor necorporale.

Criptomonedele și prima reglementare specifică din legislația națională prin Codul fiscal

Magazinele online care acceptă plăți în criptomonedă trebuie să declare aceste tranzacÈ›ii pentru a nu fi acuzaÈ›i de fraudă. ANAF are un departament special dedicat monedei virtuale în cadrul DirecÈ›iei Generale de Combatere a Fraudei Fiscale, spun funcÈ›ionarii fiscali.

Până în prezent, nu au fost constatate încălcări în niciunul dintre magazinele online care acceptă criptomonede ca mijloc de plată.

Utilizarea criptomonedelor ca mijloc de plată pentru bunuri și servicii

• De la un vânzător (companii care colectează criptomonede)

În cazul serviciilor / vânzării de bunuri pentru care se percep criptomonede, vânzătorul este obligat să aplice TVA în conformitate cu regulile referitoare la tipurile de tranzacÈ›ii efectuate, în timp ce metoda de colectare a TVA nu depinde de metoda de colectare. Legalitatea monedei bitcoin după È›ară sau teritoriu

Sursa: Wikipedia, enciclopedia liberă

Statutul juridic al monedei bitcoin, precum È™i al celorlalte criptomonede, diferă substanÈ›ial de la È›ară la È›ară È™i este încă nedefinit sau în continuă schimbare în multe țări.^[1]

Europa Centrală - Bitcoin este legal

Europa De Vest- Bitcoin este legal

America de Nord

America de Sud

Criptovalute sunt interzise