+ 40 724 050 077 (Telegram / WhatsApp / Viber) | office@larinconsult.com EN | RO | RU

Criptomonedele

Partea Introductiva

În legislația din ţara noastră nu există reglementări concrete în ceea ce privește tratamentul contabil al criptomonedelor. Acestea nu sunt recunoscute a fi tranzacționate pe o piață reglementată și nici nu pot fi catalogate drept monede „clasice” în înțelesul acceptat de legile în domeniu. În plus, pe fondul absenței normelor și a supravegherii monedelor virtuale la nivel global, precum și al diversificării lor, aceste noi tipuri de valori sunt clasificate de Banca Naţională a României drept active speculative, extrem de volatile și de riscante.

Cum înregistrăm tranzacțiile cu criptomonede în contabilitate?

Subiectul contabilității și impozitării tranzacțiilor cu criptomonede apare pe agenda autorităților din întreaga lume. În contextul legislației altor state, conform regulilor contabile, adesea aceste monede virtuale clasificate ca stocuri sau active necorporale. Există adesea confuzii între profesioniștii din România cu privire la contabilitatea corectă a tranzacțiilor cu criptomonede.

Franța a creat conturi contabile noi pentru înregistrarea criptomonedelor, care trebuie prezentate fie ca imobilizări necorporale amortizabile, atunci când sunt deținute pentru a accesa bunuri sau servicii, fie ca investiții pe termen scurt reevaluate anual, atunci când acestea sunt deținute în scopuri investiționale.

Pe de altă parte, Lituania menționează că deși criptomonedele utilizate ca mijloc de plată au caracteristicile numerarului, acestea se clasifică în categoria investițiilor pe termen scurt, intr-un cont special creat.

Japonia a concluzionat că niciuna din categoriile dezbătute la nivel mondial nu ar fi potrivită (monedă stăină, instrumente financiare, stocuri sau active imobilizate) și a creat o categorie independentă de active dedicată criptomonedelor.

Ce tipuri de tranzacții se pot efectua cu criptomonede:

  • achiziția criptomonedelor în scopuri investiționale
  • utilizarea criptomonedelor ca mijloc de încasare pentru serviciile/ bunurile vândute
  • utilizarea criptomonedelor ca mijloc de plata pentru furnizori, angajați, alte datorii
  • acordarea/ primirea de împrumuturi în criptomonede
  • vânzarea/ cumpărarea de criptomonede în schimbul monedei clasice (fiat)
  • minarea criptomonedelor
  • ICO (Initial Coin Offering), STO (Security Token Offering), IEO (Initial Exchange Offering) și altele asemenea
  • fonduri de hedging pentru criptomonede
  • ATM-uri pentru criptomonede
  • platforme de schimb de criptomonede
  • de curand și bănci centrate pe criptomonede (Elveția)

Care este situația curentă în Romania?

Persoane fizice

În momentul de față, în România, singurele mențiuni din legislația contabilă și fiscală cu privire la criptomonede apar în Codul fiscal și vizează persoanele fizice. Acestea ne spun că se impozitează cu 10% câștigul din transferul de monedă virtuală, determinat ca diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție, inclusiv costurile directe aferente tranzacției. Câștigul sub nivelul a 200 lei/ tranzacție nu se impozitează, cu condiția ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească nivelul de 600 lei.

Persoane juridice

Chiar dacă pentru persoanele juridice nu avem reglementări, acestea au obligația să prezinte în situațiile financiare tranzacțiile pe care le efectuează și să plătească la bugetul de stat impozitele si taxele rezultate. Așadar, ce soluții au companiile pentru contabilizarea criptomonedelor?

Întrucât în mediul de afaceri există multe intrebari cu privire la modalitatea de contabilizare a criptomonedelor de către persoanele juridice, vom prezenta o analiză, din perspectiva legislației românești curente, a principalelor categorii dezbătute la nivel mondial, în care pot fi încadrate criptomonedele din punct de vedere contabil.

1. Mijloace bănești (monedă străină/ numerar)

Mijloacele băneşti reprezintă lichide active pentru o întreprindere. Acestea pot fi exprimate în moneda națională sau în moneda străină.

Moneda:

  • reprezintă un mijloc de schimb și este baza de evaluare și recunoaștere în situațiile financiare a tuturor tranzacțiilor;
  • este sinonimă cu banii, atât fizici cât și electronici, aflați în circulație într-o anumită jurisdicție;
  • este susținută, emisă, acceptată de Guvern și considerată “legal tender” (mijloc legal de plată).

Concluzie: criptomonedele, fiind bazate pe tehnologia de blockchain, care la randul său prezintă un sistem decentralizat, nu sunt susținute de Guvern (sau de orice altă autoritate) și nu sunt considerate mijloace legale de plată. Prin urmare, nu pot fi considerate monedă, chiar dacă știm din practică faptul că tranzacțiile cu criptomonede funcționează similar cu operațiunile în monedă străină.

2. Echivalente de numerar (depozite overnight, obligațiuni guvernamentale etc.)

Echivalentele de numerar reprezintă investiții financiare pe termen scurt (mai puțin de 3 luni), extrem de lichide, care sunt ușor convertibile în orice moment în sume deja cunoscute de numerar și sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.

Concluzie: având în vedere volatilitatea criptomonedelor, acestea nu îndeplinesc definiția  echivalentelor de numerar, dar pot fi schimbate dupa curs valutar de așa numite modede stabile (stablecoin).

3. Instrumente financiare (acţiuni, obligaţiuni, alte investiții)

Un instrument financiar reprezintă orice contract ce generează simultan un activ financiar pentru o întreprindere şi o datorie financiară sau un instrument de capitaluri proprii pentru o altă întreprindere.

Un contract este un acord între două sau mai multe părți care are consecințe economice clare asupra cărora părțile nu pot sa intervină, deoarece acordul este executoriu prin lege.

Atunci când deținerea de criptomonede nu implică un drept contractual sau o obligație de a plăti numerar sau un alt activ financiar, criptomonedele nu îndeplinesc definiția instrumentelor financiare.

4. Imobilizări necorporale (active nemateriale)

O imobilizare necorporală este un activ nemonetar identificabil fără formă fizică. După obținerea monedei digitale, o entitate va putea obține beneficiile economice, putând să o vândă sau să o folosească ca mijloc de plată.

Concluzie: Conform analizei de mai sus, în funcție de scopul pentru care sunt deținute, criptomonedele pot fi contabilizate atât în categoria instrumentelor financiare (investiții) cat și în categoria stocurilor sau cea a imobilizărilor necorporale.

Criptomonedele și prima reglementare specifică din legislația națională prin Codul fiscal

Magazinele online care acceptă plăți în criptomonedă trebuie să declare aceste tranzacții pentru a nu fi acuzați de fraudă. ANAF are un departament special dedicat monedei virtuale în cadrul Direcției Generale de Combatere a Fraudei Fiscale, spun funcționarii fiscali.

Până în prezent, nu au fost constatate încălcări în niciunul dintre magazinele online care acceptă criptomonede ca mijloc de plată.

Utilizarea criptomonedelor ca mijloc de plată pentru bunuri și servicii

  • De la un vânzător (companii care colectează criptomonede)

În cazul serviciilor / vânzării de bunuri pentru care se percep criptomonede, vânzătorul este obligat să aplice TVA în conformitate cu regulile referitoare la tipurile de tranzacții efectuate, în timp ce metoda de colectare a TVA nu depinde de metoda de colectare. Legalitatea monedei bitcoin după țară sau teritoriu

Sursa: Wikipedia, enciclopedia liberă

Statutul juridic al monedei bitcoin, precum și al celorlalte criptomonede, diferă substanțial de la țară la țară și este încă nedefinit sau în continuă schimbare în multe țări.[1]

 

Europa Centrală - Bitcoin este legal

Austria

Croația

Cehia

Germania

Polonia

România

Slovacia

Slovenia

Elveția

 

 

 

 

Europa De Vest- Bitcoin este legal

Belgia

Franța

Irlanda

Luxembourg

Regatul Unit

Țările de Jos

 

America de Nord

Canada

Statele Unite ale Americii

Mexico

 

America de Sud

Bolivia

Brazilia

Chile

 

Criptovalute sunt interzise

Bangladesh

Nepal

India

Ecuador

Argentina